Viața comunității românești din Cernăuți sub presiunea războiului
Războiul din Ucraina a impus schimbări dramatice pentru cei peste 100.000 de români care trăiesc în regiunea Cernăuți. Bărbații de vârstă militară se confruntă cu restricții severe, neputând părăsi țara pentru a munci în străinătate, iar teama de recrutare forțată îi determină să se ascundă.
Identitatea etnică și supraviețuirea
Oleksandr, un locuitor în vârstă de 58 de ani, exemplifică dilema comunității: „Bunica mea e româncă, bunicul e român, tata e român. Și eu sunt (tot) român”. Înainte de invazia rusă, mulți români din Cernăuți călătoreau des în România pentru muncă sau studii, dar acest lucru s-a schimbat radical.
Vasîl Bota, un etnic român de 74 de ani, explică: „La noi, în Ucraina, nu este de muncă, și nu ai din ce trăi”, subliniind astfel dificultățile economice care îi determină pe mulți să obțină cetățenia română.
Impactul economic și social
Lavrentii, un șofer cu dublă cetățenie, descrie schimbările economice: „Oamenii trimiteau banii câștigați în străinătate pentru renovări, aducând muncă în construcții. Lanțul s-a întrerupt. Afectează totul.”
Teama de recrutare și exodul tinerilor
Patrulele de încorporare sunt o amenințare constantă. Ivan, un taximetrist, urmărește un chat pe Viber cu peste 33.000 de membri pentru a evita patrulele. Cazul lui Oleksii Rusetskîi, înrolat în ajunul Anului Nou, evidențiază aceste temeri.
Yurii Levcîk, membru al consiliului raional, afirmă: „Toți tinerii și-au luat familiile și au plecat în România, în Europa, pentru că nu văd un viitor aici.”
Patriotism și identitate culturală
Mulți români din Cernăuți s-au oferit voluntari să lupte pentru Ucraina. Vasîl Bîku afirmă: „Ne-am născut aici ca români, dar asta nu înseamnă că nu suntem cetățeni ai Ucrainei.”
Comunitatea speră să-și păstreze drepturile culturale și lingvistice. Bîku subliniază: „Vrem doar să fim cetățeni ai Ucrainei. Dar nu vrem să ne pierdem identitatea.”