România, pe locul 55 în clasamentul IDU

Conform celui mai recent raport al Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), publicat pe 6 mai de Organizația Națiunilor Unite și analizat de The Economist, România se află pe poziția 55 în clasamentul mondial, alături de Bulgaria. Aceasta vine într-un context în care îmbunătățirea globală a acestui indice a atins cel mai lent ritm din istorie.

Declarațiile oficialilor

Achim Steiner, de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat: „Țările bogate, așa cum era de așteptat, o duc mai bine. 97% dintre acestea și-au revenit complet sau au depășit ratele de dinainte de pandemie.” El a adăugat că acest lucru se aplică pentru mai puțin de 60% din țările în dezvoltare.

Scorele României

România a obținut un scor IDU de 0,845, având o speranță de viață estimată la 75,9 ani, o medie de aproape 14 ani de școlarizare și un venit național pe cap de locuitor de 39.374 dolari. Comparativ cu Bulgaria, România are rezultate mai bune în ceea ce privește speranța de viață și venitul, însă este depășită în privința anilor de școlarizare.

Clasamentul global

Pe primul loc în clasament se află Islanda, care a detronat Elveția, liderul din ultimii doi ani. Raportul arată că un bebeluș născut astăzi în Islanda poate aștepta o viață de peste 82 de ani, cu mai mult de 18 ani de educație și un venit național per capita de 70.000 de dolari. Țările scandinave continuă să domine acest top, confirmându-și poziția tradițională în evaluările calității vieții.

Importanța IDU

Indicele Dezvoltării Umane este considerat un criteriu esențial pentru măsurarea creșterii economice, alături de PIB, și reflectă realizările medii în dimensiuni cheie ale dezvoltării umane, inclusiv o viață lungă și sănătoasă, educație solidă și un nivel de trai decent, conform definițiilor ONU. Raportul subliniază că IDU poate fi folosit pentru a evalua calitatea politicilor publice și pentru a analiza discrepanțele în dezvoltarea umană între țări cu același venit național pe cap de locuitor.

Limitările indicatorului

Totuși, o limitare a acestui indice este că nu ia în considerare inegalitatea în interiorul țărilor. De exemplu, raportul menționează că „nivelul de trai între cetățenii bogați și cei săraci poate varia semnificativ,” citând exemplul americanilor, unde cei bogați au o speranță de viață considerabil mai mare decât cei săraci.

Lasă un răspuns