Posibile măsuri fiscale pentru echilibrarea bugetului
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că echilibrarea bugetului de stat al României ar putea necesita implementarea unor noi măsuri fiscale, printre care se numără și o posibilă taxare a consumului sau a capitalului. Totuși, Boloș a precizat că decizia finală în această privință revine coaliției de guvernare.
Analiza fiscală la nivel european
Întrebat dacă bugetul poate fi reechilibrat fără a crește TVA-ul, ministrul a răspuns: „Aici este o problemă care ține de taxarea consumului, de taxarea muncii, de taxarea capitalului… Deci analiza se face din această perspectivă, în comparație cu politicile fiscale existente la nivel european.” El a subliniat că, în ciuda faptului că „decizia finală este cea a coaliției de guvernare”, există „zone unde mai putem avea spațiu fiscal pentru măsurile pe care trebuie să le punem în aplicare, în special în zona taxării consumului sau a taxării capitalului”, conform B1TV.
Provocările în strângerea veniturilor bugetare
Boloș a exprimat pesimism în ceea ce privește posibilitatea de a aduna 30 de miliarde de lei la buget fără majorări de taxe. Într-o conferință de presă susținută vineri, el a subliniat necesitatea explorării unui mix de soluții, care include reforma fiscală, reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării. „Foarte greu se materializează în ce înseamnă încasări la buget”, a adăugat el.
Opinie critică din partea Consiliului Fiscal
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a împărtășit perspectiva unui necesar corecții fiscale ample, explicând că simpla reducere a cheltuielilor nu este suficientă pentru a acoperi deficitul bugetar considerabil al României. Dăianu a afirmat: „Sunt mituri întreținute inclusiv de economiști. Vă spun, că sunt surprins. Că dacă se taie cheltuielile, se evită recesiunea. Nu!” El a subliniat că corecția deficitului bugetar implică o reducere a absorbției interne, menționând că România consumă de mult timp mai mult decât este rațional. Dăianu a calificat „derapajul din 2024” drept „halucinant”, subliniind că o astfel de situație ar putea fi acceptabilă doar în circumstanțe extreme, precum un conflict militar sau o catastrofă. El și alți economiști au convenit că „nu putem numai pe partea de cheltuieli”.