Contestația înregistrată la Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a României a primit, luni, o contestație vizând decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a accepta candidatura primarului general al Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru alegerile prezidențiale programate în luna mai 2025. Conform unui comunicat emis de CCR, „Luni, a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul S.C.A. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central 17D/9.03.2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Nicușor-Daniel Dan și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025”. Această cauză va fi soluționată pe baza documentelor depuse până marți, ora 14:00.
Nicușor Dan își reiterează candidatura
Nicușor Dan a depus dosarul său de candidatură vineri trecută la sediul BEC, alături de lista de semnături necesară. Candidatul independent a declarat că va desfășura o campanie electorală „a voluntarilor” și a „oamenilor simpli”, reafirmându-și angajamentul de a rămâne în cursa prezidențială. De asemenea, el a exprimat recunoștință față de susținătorii săi, voluntarii și persoanele care au contribuit financiar, menționând sprijinul primit din partea formațiunilor PMP, Forța Dreptei, Partidul DREPT, REPER și Partidul Național Tărănesc Maniu-Mihalache.
Acuzațiile aduse lui Nicușor Dan
În contestația depusă la CCR, se afirmă că, în ciuda declarației lui Nicușor Dan că nu a colaborat cu fosta Securitate, CCR are responsabilitatea de a verifica veridicitatea acestor afirmații, mai ales în contextul în care în 2022 a fost confirmat că fostul președinte Traian Băsescu a avut legături cu Securitatea. Un document ce a circulat în spațiul public la data de 10 iunie 2024 sugerează că Nicușor Dan, la vârsta de 17 ani, ar fi fost implicat în poliția politică. Acest document, intitulat „Raport privind încadrarea informativă a cetățenilor care se deplasează în Australia, cu ocazia Olimpiadei Internaționale de Matematică”, este etichetat ca „Strict Secret” și a fost întocmit într-un singur exemplar.
De asemenea, se menționează că primarul Capitalei a refuzat sistematic să pună în aplicare hotărârile judecătorești, ceea ce ar putea submina autoritatea justiției și funcționarea statului de drept. Sesizarea subliniază că un candidat la funcția de președinte al României trebuie să promoveze integritatea democrației și respectul față de instituțiile fundamentale ale statului, nu să devină un exemplu negativ care să crească neîncrederea publicului în justiție.