Decizia CEDO privind cererea lui Călin Georgescu
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat „inadmisibilă” plângerea fostului candidat la președinție, Călin Georgescu, care solicita statului român să organizeze un tur al doilea pentru alegerile prezidențiale. Această decizie pune capăt demersului juridic inițiat de Georgescu, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în decembrie 2024.
Argumentele plângerii
În plângerea sa, Georgescu a afirmat că decizia CCR din 6 decembrie 2024, prin care alegerile au fost anulate, s-a bazat pe acuzații nefondate și a fost ilegală și disproporționată, încălcându-i astfel dreptul la alegeri libere. De asemenea, el a susținut că hotărârea a fost adoptată într-un mod netransparent și că nu a existat posibilitatea de a o contesta.
Motivația CEDO pentru respingerea cererii
CEDO a fundamentat decizia sa pe mai multe puncte:
- Instanța a subliniat că obligațiile statelor contractante se referă în mod normal la alegerea legislativului, fără a se aplica alegerii unui șef de stat, cu excepția cazurilor specificate de structura constituțională a statului.
- După examinarea constituției românești, CEDO a concluzionat că nu există dovezi că atribuțiile președintelui României sunt parte a organului legislativ.
- Referitor la acuzațiile de intervenție politică din partea „partidului de guvernământ”, CEDO a observat că Georgescu nu a prezentat argumente concrete în sprijinul plângerii sale.
- În ceea ce privește libertatea de asociere politică, instanța a menționat că Georgescu a fost candidatul independent, fără legături cu vreun partid politic.
Prin urmare, CEDO a considerat că solicitarea lui Călin Georgescu este „vădit nefondată” și a decis să o respingă.