Tensiuni diplomatice legate de dronele rusești
Valeri Zalujnîi, fost comandant al Forțelor Armate Ucraine și în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a discutat despre complexitatea situației generate de dronele rusești care au intrat în spațiul aerian al României. În cadrul unui forum organizat de Universitatea Catolică Ucraineană, Zalujnîi a făcut declarații surprinzătoare referitoare la presiunile diplomatice pe care le-a întâmpinat.
Presiuni din partea autorităților române
„Mă sună uneori și îmi spun: «Taci». Le-am răspuns: «La voi au căzut două drone Shahed, de ce nu spuneți nimic?», iar ei mi-au răspuns: «Te rugăm să taci»”, a declarat Zalujnîi, subliniind astfel presiunea discretă pe care autoritățile române o exercită.
Incidentelor multiple în spațiul aerian
România a fost martoră la mai multe incidente de intruziune. La 25 decembrie anul trecut, o rachetă de croazieră rusească X-101 a traversat spațiul aerian românesc. De asemenea, pe 13 februarie, au fost descoperite epavele a două drone kamikaze Shahed, care s-au detonat la impact. Ministerul Apărării Naționale a confirmat că aceste drone au fost folosite de forțele ruse pentru atacuri asupra infrastructurii portuare din Ucraina.
Reacții oficiale și măsuri legislative
Ministerul Afacerilor Externe al României a condamnat ferm „atacurile iresponsabile” ale Rusiei, considerându-le o încălcare gravă a normelor internaționale și o amenințare la adresa securității regionale. Ca răspuns, Camera Deputaților a adoptat o lege care permite Armatei să doboare dronele intruzive, stabilind priorități clare pentru protecția vieții umane. Experții militari subliniază importanța acestei legislații, având în vedere că anterior nu exista o capacitate de reacție imediată.
Un apel la acțiune
Zalujnîi a tras un semnal de alarmă, afirmând că „țările baltice și Polonia înțeleg pericolul, în timp ce România preferă să rămână tăcută”.