Cătălin Predoiu își apără reformele justiției
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat pe rețelele sociale că legile justiției pe care le-a inițiat și care sunt acum subiect de controverse au beneficiat de susținerea partenerilor internaționali, inclusiv a Comisiei de la Veneția și a comisarului european pentru Justiție. Această declarație vine în contextul criticilor vehemente aduse reformelor din 2022.
Criticile Comisiei de la Veneția
Contrar afirmațiilor lui Predoiu, Comisia de la Veneția a emis observații severe cu privire la aceste legi, subliniind că autoritățile române ar fi trebuit să solicite un aviz înainte de adoptarea lor. Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție la acea vreme, a insistat ca România să aștepte avizul Comisiei de la Veneția, cerere care a fost ignorată.
Declarațiile lui Predoiu
„Legile au fost supuse dezbaterii publice timp de mai bine de un an și au primit toate avizările necesare de la experți independenți, CSM, Comisia Europeană și Comisia de la Veneția”, a scris Predoiu pe Facebook, răspunzând solicitărilor de demisie în urma scandalului din Justiție. El a subliniat că responsabilitatea aplicării acestor legi revine magistraților, care operează în cadrul unui sistem de autoguvernare din 2004.
Critici specifice din partea Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția a identificat mai multe probleme cu legile justiției, printre care necesitatea de a introduce concursuri pentru numirile de conducere în instanțe, numirea procurorilor de rang înalt pentru perioade mai lungi fără reînnoire, și clarificarea rolului poliției judiciare.
Contextul adoptării legilor
Pe 15 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legile justiției, ignorând avertismentele venite din partea Comisiei de la Veneția. Această decizie a fost criticată de mulți, având în vedere impactul pe care l-au avut noile reglementări asupra investigării corupției în România.
În 22 septembrie, Didier Reynders a reafirmat importanța avizului Comisiei de la Veneția, subliniind că este esențial ca legile să fie conforme cu standardele europene. Reforme adoptate de majoritatea PSD-PNL în 2022 au dus la situația actuală, marcată de achitări și distrugerea unor dosare importante de corupție.